Dupa cum ne-a anuntat Agentia France-Presse, se pare ca viata pisicilor s-a deteriorat pe plan mondial. Asternuturile nu se mai fac asa pufoase cum se faceau odata, wiskasul nu mai are atat de mult sos iar nisipul pentru pipi nu mai este parfumat dupa ultima moda de la Paris. Chiar ca e sfarsitul lumii! (mai multe informatii de la renumita agentie de presa, aici: http://flickr.com/photos/megawatt_tokyo/sets)
Tocmai am vazut o animatie 3D care mi-a facut mare placere. E vorba de Testoasele Ninja. Nu subiectul in sine al filmului mi-a placut (care e destul de haios) ci realizarea lui. Personajele se misca aproape uman ceea ce te fascineaza, nu-ti vine sa crezi cum de au reusit... Totul pare atat de curat si simplu incat te gandesti ca oricine ar putea face astfel de filme... Cred ca situatia sta cam asa: cu cat actorii imita mai mult umanul cu atat filmul in care apar e mai dificil de realizat.
Spre deosebire de petrecerea in cinstea celui de-al 100-lea subiect publicat, in care m-am imbatat de unul singur si am cazut lat, de data asta a fost altfel: in primul rand e vorba de cel de-al 200-lea subiect care apare aici pe blog ceea ce nu e putin lucru si in al doilea rand, a avut loc un concert pe stadionul Cotroceni special pentru acest eveniment, un stadion plin ochi si gata sa-l intampine pe prietenul meu special sosit din State pentru a sarbatori alaturi de noi. Si anume, Gary Moore. Cuvintele sunt sarace pentru a descrie cu adevarat evenimentul. Gary impreuna cu baietii nu s-a dezis si ne-a oferit un spectacol complet cum rar mai apuci astazi sa vezi si sa asculti. Chitara lui a facut minuni. Sunetul a fost fara cusur iar luminile si fumul au creat o atmosfera de pe alta lume. Nici nu ne-am dat seama cum a trecut timpul. Am fi vrut sa dureze la nesfarsit... Tarziu in noapte, odata ajuns acasa dupa terminarea concertului, tot m-am imbatat si am cazut lat. Deh, obisnuinta!
(mai multe poze de la eveniment, in curand)
Nu-mi aduc aminte deloc in ce film apare imaginea asta. Stiu ca numele personajului era Rachel, parca, insa titlul filmului imi scapa. Cine ma poate ajuta oare in aceasta lume cruda in care singurul lucru care conteaza este consumarea cat mai eficiento-egoista a resurselor de orice tip si in special energetice?
Du-te pe http://pixelgirlpresents.com/desktops.php pentru desktopuri interesante si iconuri pentru PC sau Mac. Gratis si ce este cel mai important: free. Multumesc pentru atentie!
Doar un gand ne preocupa zilele astea, un singur amanunt ne desparte de fericire, am ajuns in starea in care nu ne mai dorim decat un singur lucru: apa. Dar oare va veni la timp sau ne vor gasi extraterestri fosilizati si tare uscati pe toti?
Luati imaginile astea 3 ca doar pe ele le mai am! Ca sa plec si eu acasa...!
Al doilea film cu bastinasi americani vazut de curand este A new world. Aici, spre deosebire de Pathfinder, lucrurile stau altfel. Regizorul Terrence Malick ne ofera un film unic in care personajul principal, o tanara indianca, este personalizarea inocentei, a curiozitatii si admiratiei in fata vietii. Restul... la cinema sau pe HD. (din distributie mai fac parte: Colin Farrell, Christian Bale, Christopher Plummer)
Film in care au loc lupte grele intre bastinasii americani si vikingii Europei si in care se strecoara cliseele americane cu care ne-am obisnuit. Totusi ai ce vedea in filmul asta! Imaginea e virata intr-un albastru-indigo care creaza o lume apropiata basmului si in care apar greoii vikingi, care formeaza un personaj mult mai interesant decat eroul principal al filmului... Ca sa va puteti bucura de pelicula trebuie s-o vedeti insa la calitate DVD (cel putin).
Am fost directionat si catre blogul twistedsun.net de unde am mai retras cateva poze asa ca sa se bucure si ochii vostri. Daca vreti sa se bucure si mai mult mergeti aici: http://light.twistedsun.net/
Multe din imaginile care apar sus, sub numele blogului, precum si asta publicata aici, sunt luate din saitul www.twistedsun.net cu aprobarea si acceptul proprietarului... Ii multumesc in numele milioanelor de vizitatori ai acestui blog. Iti multumesc... Esti de gasca!
Daca aveti treaba prin China si treceti si prin Japonia luati-mi si mie doua apartamente de-acolo. Stiu ca sunt ieftine si sunt foarte mici, incap usor in geamantan. Daca vin si cu o mica japoneza la acelasi pret e cu atat mai bine. In rest, atentie la tocul usii...
Mi-am amintit de filmul Papillon, cu Steve McQueen, in care el tanjea dupa ceea ce fluturele are din plin: libertate. Un film superb cu o muzica unica semnata, dupa cum ne-am obisnuit, de maestrul Jerry Goldsmith. Culoarea ti-o ofera imaginile iar sentimentele ti le da muzica. 1000 de stele
iata si link
Noaptea intalnesc o multime de fluturi adunati in jurul becului ca la un soare. Pe unii dintre ei ii reintalnesc dimineata si le ofer libertatea in schimbul raspunsului la intrebarea: ce e viata. Nu-mi raspund si-mi zic ca poate inca nu sunt pregatit pentru raspuns insa eu le ofer totusi libertatea. Si mai e ceva: de ce sunt fluturii astia asa frumos aranjati si colorati daca nu-i vede nimeni noaptea? Raspunde tu, cel din prima banca!
A aparut un sondaj, in coloana din partea dreapta, la care sunteti invitati sa raspundeti. Va rog, nu va bateti joc si raspundeti cu sinceritate! Acum, luati creionul si treceti la treaba. Aveti timp o saptamana. Ce, e prea putin?
Printre miile de scrisori pe care le-am primit in ultima suta de ani, am gasit una in care o mare admiratoare a blogului ma ruga sa pun link-uri la albumele pe care le prezint pe blog. Prima data n-am privit cu ochi buni aceasta propunere caci vroiam ca acest blog sa se dezvolte liber, fara constrangeri. Mi-am revenit repede si am zis ca totusi trebuie sa-mi termin vila anul asta. Vara-i scurta si vin ploile! Salut!
Cand am ajuns intr-un final la ghiseu, mi-au spus ca numai pozele astea le mai au. Nu mi-a picat bine dar m-am conformat situatiei si le-am luat... tacrow.com
Sunt foarte furios pe serviciul pasapoarte al Ambasadei Statelor Unite din cauza pretentiile exagerate cand vine vorba de poza pentru pasaport. Fotografia trebuie sa aiba o anumita dimensiune, sa fie color, sa te uiti catre camera si trebuie neaparat sa ti se vada urechile. Nu credeam ca se poate merge atat de departe. Am un prieten de prin desenele animate caruia i-a fost refuzata viza pentru simplul motiv ca una dintre urechi era putin mai bleaga decat cealalta... Unde o sa ajungem cu pretentiile astea exagerate. Ce se-ntampla cu lumea asta?
In fata geamului meu creste un tei ale carui ramuri aproape ca-mi intra in bucatarie. Asta-i un fapt. Al fapt este acela ca de cate ori fac ceva bun de mancare aud niste zgomote ciudate venind dintre ramuri. Iar de fiecare data cand se-ntampla asta trebuie sa impart mancarea aburinda in doua pentru ca primesc vizita unui distins blanos caruia nu-i rezist. Cine crede ca ratonii mananca putin se-nsala! Rad tot! Insa sunt foarte haiosi...
Am pus si eu o poza cu corpul asta ceresc care ne insoteste pretutindeni, Luna. Despre ea s-au spus multe... Ba, ca-i sora mai mica a Pamantului, ba, ca-i goala pe dinauntru, ba, ca-i plina ochi cu extraterestri furiosi sau ca, de fapt, nici n-am ajuns cu adevarat pe suprafata ei. Nu mai rezist cu atatea secrete. Vreau sa aflu care-i adevarul! Vreau dreptate! Dreptate si Fratie!
Chestia cu postul de radio din iTunes am mai spus-o o data. Asta-i a doua oara. Nu stiu de ce m-am repetat. Singurul motiv ar fi acela ca vreau sa-mi mearga bine si pentru asta ma inscriu intr-un tipar pe care l-am observat in jurul meu: postasul suna de doua ori, pe caine il scot de doua ori pe zi la pipi, cartela de metrou are doua calatorii si suntem cu putin peste anul 2000. Acum astept sa-mi mearga fenomenal...
