Sunt mai destept cand ploua

Eu sunt mai destept cand afara ploua. Iar cand ninge, spun numai lucruri geniale. Spre primavara insa, o las mai moale iar vara nu-mi prea merge mintea si mi-e foarte somn. La fel, cand sunt la munte sau la mare sunt deosebit de inteligent, chiar unic. Insa cel mai bine este sa stai departe de mine cand suntem la campie, printre maci. Dimineata si seara sunt cele mai frumoase parti ale zilei, sunt momentele in care sunt capabil sa-ti dau rezolvarile la cele mai arzatoare probleme si dileme si-ntrebari ale omenirii. Dac-ai ratat clipa si ai ajuns la pranz, trebuie sa cantaresti de mai multe ori ceea ce spun... Ca acum, de exemplu...

Conectation Station

Voiam sa scriu ceva aici insa n-aveam inspiratie. Am vrut sa inchid blogul insa am vazut butonul Deconectati-va si am zis ca oamenii de la google au dreptate. Hai sa fac cum zic ei, m-am deconectat! M-am deconectat de la toate lucrurile care ma apasau zi de zi, m-am rupt de trecut si de viitor, am fugit de prezent si am renuntat la memorie. M-am rupt de lumea asta. Acum plutesc intr-un continuum spiralat in nuante verzi-albastrui si ma simt excelent. Privesc parca din inaltimi lumea lasata in urma si ma gandesc cat de multa importanta dadeam unor lucruri care de fapt nu existau. Cu noua parere despre lume cred ca pot apasa din nou Conectati-va fara probleme. Cred ca oricui i-ar folosi cate-o iesire dintr-asta...

Stare speciala...

Am muncit destul de mult astazi si, la un moment dat, am intrat intr-o stare de somnolenta de tip alfa. Este o stare pe care toata lumea o cunoaste, seamana cu starea beta insa mai imprumuta ceva si din cea gamma. Singurul lucru ramas de facut este sa consum aceasta stare alfa si sa o transform in teta care mai apoi sa ajunga in micro si in miu. Mai pe seara, cand totul se va linisti, ma voi refugia in starea delta, unde intalnesc o gramada de pelicani...

Peste milioane de ani...

Intr-o zi frumoasa de vara, am gasit pe malul marii, iesita din nisip, o spirala din sidef. Am urmarit cu ochii incolacirea colorata si am ametit pe loc. Am cazut si m-am trezit apoi imediat peste 30 de milioane de ani. Totul in jurul meu era pustiu, marea cea plina de viata era acum bruna si trista fara stralucire si fara valuri iar stancile reci oglindeau un soare palid si alb. Nici o pasare nu batea aerul greu, nici o frunza verde, totul era gri si fara suflet. Mi-am dat seama ca n-aveam ce cauta acolo, cei ca mine disparusera de mult, nicaieri nu mai razbea vreo urma cat de mica a existentei noastre, nici o amintire. Am mai ratacit pe piatra umeda ceva timp pana cand m-am intors acolo unde-mi era locul. In uitare!

Steaua mea...

Cand eram mic obisnuiam sa privesc stelele seara in iarba, in cantecul greierilor. Aveam si o stea preferata pe care o urmaream noapte de noapte si de soarta careia eram ingrijorat in timpul zilei. Ce nu stiam eu si am aflat mai tarziu, era ca pe acea stea, tot noapte de noapte, o fiinta rotunda cauta printre miile de luminite una care semana cu Pamantul. Si o gasea, stiu asta! Pentru ca de fiecare data cand reusea, luam o multime de note de 10, a doua zi, la scoala. (scrisa ascultand sunetele lui Michael Stearns - As the earth kissed the moon)

In tinuturile inghetate

Cu ani in urma, am plecat intr-o expeditie catre tinuturile inghetate. Dupa luni de zile de traversat apele reci, am ajuns intr-un loc ciudat, pustiu, locuit de o singura fiinta: un pinguin. M-a primit cu bratele deschise, leganandu-se de pe un picior pe altul si impingandu-ma catre barlogul lui, un cuib impletit din cateva vreascuri aduse de apa. M-am conformat si plin de curiozitate m-am lasat condus catre adapost. Dupa minute de tacere si studiu, unul in fata celuilalt, brusc, pinguinul isi exprima parerea despre situatia critica mondiala: Auzi, ai un chibrit, ca mi s-au terminat si am niste tigari cu filtru care merg de minune pe frigul asta? Ce sa vezi? Ei, bine, tocmai cumparasem o duzina asa ca am plecat multumit ca l-am putut ajuta...

A plouat

Azi a plouat si ploua inca si acum. Anul trecut pe vremea asta tot asa era vremea, umeda. Si acum doi ani, tot a plouat. Si acum trei ani, la fel a fost. Si cu patru ani in urma, n-am putut pleca la cumparaturi din cauza ploii. Acum cinci ani, am ramas in tramvai si m-am plimbat cu el de dimineata pana seara ca sa nu ma ud. Si acum sase ani, a plouat. Cu sapte ani in urma, n-am putut sta la rand pentru bilete la teatru din cauza ploii. Si cu 8 ani in urma, mi-aduc aminte foarte clar, caci era o zi insorita si atat de frumoasa, am calcat fara sa vreau o furnica pe siret si mi-a tras o scurta injuratura. Nu stiam ca furnicile au o atat de mare putere...

Poarta interdimensionala

Mi se-ntampla ieri un lucru tare ciudat... Cand ma-nturnam pe ulita spre casa, deodata in fata mea, la vreo 5 pasi, se iti un fel de poarta interdimensionala... De forma rotunda, inalta cam cat doua capre puse una peste alta si inchisa la culoare, desi intr-insa parca jucau si se amestecau tot felul de culori, poarta asta, dupa cum zic, ma zapaci pe data. Ce sa reprezinte oare? Catre ce conducea ea? Catre ce lume mai buna sau mai rea? Catre ce trecut sau viitor? Catre ce rai sau iad? Daca indrazneam sa trec pe partea cealalta, ma mai puteam inturna acasa? Chinuit de atatea intrebari, decisei ca cel mai cuminte este sa nu-i calc pragul. Insa fascinatia unei astfel de lucrari ma tintui locului pe vecie, curios sa vad ce se va intampla cu ea. Acolo, la cinci pasi distanta...

Un afric, doi africi

Cand m-am intors din Burkina Faso, cu destul de mult timp in urma, in aceeasi zi in care am plecat din Zimbabwe, unde-am stat trei zile si apoi m-am indreptat imediat catre Congo, de unde mi-am cumparat bilet catre Gabon si unde i-am intalnit pe cei trei prieteni ai mei din Chad, Tanzania si Mozambique, cu care am plecat catre malurile scaldate de Nil ale Sudanului, cand m-am intors din Burkina Faso deci, mi-am pierdut cheile de la casa si am stat vreo 2 ore pana mi-a deschis fratele meu care se-ntorcea de la piata...

Mobil phone

Eu am un telefon mobil care nu suna. Cand ma apeleaza cineva, trebuie sa fiu langa telefon, sa vad cum i se lumineaza ecranul si sa-mi dau astfel seama ca sunt cautat. As vrea sa schimb putin lucrurile, sa fie invers. Sa-mi dau seama inainte ca o sa fiu cautat, sa aprind chiar eu ecranul, sa sun persoana care urmeaza sa ma sune si s-o intreb ce vrea sa-mi comunice. Cred ca este bine asa...

Pasare cu pene verzi...

Verdele este una dintre culorile mele preferate, si rosul este, si albastrul si galbenul si portocaliul, si combinatiile dintre ele imi plac, chiar si verdele imi place. Insa, nu pot sa suport verdele. Nu-mi place. Imi inspira un lucru foarte ciudat si urat. La fel si albastrul sau rosul. Nu le suport. Odata adoram galbenul, acum nu vreau sa-l mai vad in fata ochilor. Singura culoare care-mi place este verdele, el si numai el. Si portocaliul, si albastrul, chiar si rosul. Iar galbenul este cea mai frumoasa culoare pe care am vazut-o vreodata. Insa vine imediat dupa verde...

Pastila albastra...

Astazi am vrut sa iau o pastila cu vitamine, insa m-am codit. Si asta pentru ca nu stiam daca este cea albastra sau cea rosie, daca ma va duce intr-o realitate paralela sau voi continua ziua ca si cum nimic nu s-a intamplat... Am luat-o totusi pana la urma dar m-am simtit ciudat, parca eram intr-o noua existenta si totusi vedeam locuri atat de familiare. Cred ca in loc de apa, am folosit tuica primita din zona Moldovei, tuica limpede si tare, care, in zilele de vara se foloseste pentru corodarea metalului in turnatorii... Altfel nu-mi explic...