Poarta interdimensionala

Mi se-ntampla ieri un lucru tare ciudat... Cand ma-nturnam pe ulita spre casa, deodata in fata mea, la vreo 5 pasi, se iti un fel de poarta interdimensionala... De forma rotunda, inalta cam cat doua capre puse una peste alta si inchisa la culoare, desi intr-insa parca jucau si se amestecau tot felul de culori, poarta asta, dupa cum zic, ma zapaci pe data. Ce sa reprezinte oare? Catre ce conducea ea? Catre ce lume mai buna sau mai rea? Catre ce trecut sau viitor? Catre ce rai sau iad? Daca indrazneam sa trec pe partea cealalta, ma mai puteam inturna acasa? Chinuit de atatea intrebari, decisei ca cel mai cuminte este sa nu-i calc pragul. Insa fascinatia unei astfel de lucrari ma tintui locului pe vecie, curios sa vad ce se va intampla cu ea. Acolo, la cinci pasi distanta...

6 comentarii:

anyajustme spunea...

Eu invidiez persoanele care acţionează spontan, fără a se gândi prea mult la consecinţe! Poate dacă n-aş mai fi aşa fricoasă...?

augustin spunea...

Cred ca sunt putini cei care vor schimba realitatea asta pentru alta despre care nu stiu chiar nimic... Riscul e prea mare... Asa zic eu, sau nu...?!

anyajustme spunea...

Probabil că ai dreptate. Dar oare nu ne va urmări întrebarea:"Ce era acolo?" Sau ce-ar fi fost dacă?
Şi ăsta e un risc... deci încă o frică?

augustin spunea...

Pai tocmai asta e chestia care ne chinuieste: curiozitatea e atat de mare insa ideea ca acolo ar fi mai rau, ne paralizeaza... nu stii ce sa faci... tentatia e imensa...

anyajustme spunea...

Vezi, de-aia zic eu că poate-i mai bine de cei care se aruncă şi după aceea se întreabă! De-alde mine... Hă, hă, trece suta de ani şi eu analizez încă varianta ... 4...

augustin spunea...

Si eu tot la varianta 4 ma opresc. Nu degeaba ai ales-o, e cea mai ispititoara... :)