Hate

Pe la ora 7 in dimineata asta, m-am trezit din somn si am realizat ca urasc. Dar nu uram asa, oricum, ci cu cea mai mare intensitate, uram totul in cele mai intunecate culori si-n cele mai zgomotoase sunete. Cum miscam putin ochii in stanga, uram, iar cand ii miscam in dreapta, uram si mai tare. Si cu trecerea timpului, ura se accentua. Nu stiam unde o sa ajung, ce-o sa se-ntample cu mine, m-am panicat si-n timpul asta ura era cu mine, crescand. M-am bagat din nou in pat si m-am trezit dupa o jumatate de ora senin si cu pofta de viata... Ura disparuse. O trimisesem sa m-astepte intr-un vis pe care l-am uitat.

6 comentarii:

anyajustme spunea...

Păi dacă a dispărut, să strigăm de trei ori :Ura! ...? :D

augustin spunea...

Sa stii ca eu cum te prind ca pui aici un comentariu, cum ti-am pus adresa ta la mine pe blog... Nimeni nu scapa! You are doomed! Oricum, mersi pentru textul tau...

innuenda spunea...

Mă scuzaţi că deranjez. Voiam doar să vă întreb: dacă eu nu strig de trei ori "ura" cu restul lumii, se interpretează că ura o port în suflet?:D

augustin spunea...

Da, asa se interpreteaza. Insa asta nu e un lucru rau ci ar trebui sa fii mandra...

innuenda spunea...

Oh, mă simt mult mai bine acum că ştiu că nu am niciun motiv să fiu mândră!:)

(nice talking to you, every now and then!)

wonderface spunea...

misto!...insa simteam nevoia sa vad si niste imagini cu "ura"
V-am pupat